Pe la 12 si ceva. Refugii

Simbata. Ora 12. Literele mi se par mult mai mici si ma intreb cum sa procedez cu ultimile trei tigari din pachet: sa le pastrez pentru mai tirziu si sa le savurez cu voluptate, sa le fumez cu furie una cite una sau sa le arunc pur si simplu? Si ce voi face cu acest ultim pachet de tigari? Sa il pastrez ca pe un trofeu, ca pe o dovada a unei placeri vinovate sau ca pe o sentinta? Sau sa il arunc pur si simplu? Literele mi se par mult mai mici de la o vreme incoace… Simbata. Ora 12 si 14 minute. Nu am mai deschis televizorul azi, pina la aceasta ora. Am oroare de tabloul apocaliptic care mi se infatiseaza. Astept, in schimb, caderea acestui guvern timp, astept satisfactia acelui moment chiar daca sunt convins ca asta nu-mi poate aduce nimic bun, chiar daca stiu ca lucrurile vor merge mai departe la fel. La fel de rau, spre mai rau. Nu exista nicio alternativa, poate doar aceea a unui peisaj mai putin mincinos, mai putin mizerabil… Ma multumesc cu putin… Simbata. Ora 12 si 22 de minute. Citesc dintr-un  interviu al lui Matei Visniec in EVZ: Stiind ce se intampla in lume in timp real avem impresia ca datoria noastra de cetatean, dat fiind ca am acordat din timpul nostru ingurgitarii informatiei, a fost impartasita. A fost realizata. Ne-am facut datoria. Si atunci, nu mai reactionam.  Oamenii vin acasa, se uita la jurnalul de la ora opt, care este o lista de orori, si, dupa ce timp de jumatate de ora ingurgiteaza toate aceste lucruri macabre de pe planeta, se aseaza la masa cu familia, sau se uita la un film sau joaca o canasta, sau ies in oras si se duc la un bar. Viata continua. Simbata. Ora 12 si 33 de minute. Citesc mai departe, din Dilema veche de asta data. Nepasarea la romani, e un titlu care-mi place, al doamnei Constanta Vintila-Ghitulescu: Romanii sint oameni de treaba, asa ca regula generala: nici prea harnici, dar nici prea lenesi, nici prea hoti, dar nici prea cinstiti, nici prea destepti, dar nici prea natingi, nici prea iuti la fire, dar nici prea calmi. Cu alte cuvinte, nici asa, nici altminteri. Se bat cu pasiune pentru o idee, dar nu prea mult timp, caci odata ridicat spre ceruri „acel ceva cu eforturi, naduseli, cheltuieli, lupte furibunde, abandoneaza in uitare „opera. Si chiar de n-ar fi ctitorul cel care sa-si lase in uitare „ctitoria, atunci au grija altii sa distruga pina la temelie, furind chiar caramida cu caramida, opera fondatorului. Nu neaparat din trebuinta, ci uite asa. Simbata. Ora 12 si 38 de minute. Pe vremea cind scriam cu indirjire, cu regularitate adica, in acest blog – nu mai vad sensul acestui fapt de la o vreme! – obisnuiam ca simbata sa las loc poeziei. Las loc poeziei fiindca nu mai vad alt refugiu… Poeziei si muzicii, si blogurilor, cite mai sunt, subrede… Azi ar fi rindul lui Federico Garcia Lorca: Casida plinsului Mi-am inchis de tot balconul caci nu vreau sa aud plinsul, dar prin zidurile negre nu s-aude decit plinsul. Prea putini ingeri mai cinta, ciini foarte putini mai latra, mii de viori se pot pierde in palma miinilor mele. Dar plinsu-i ciine imens, plinsu-i inger urias, vioara imensa-i plinsul, lacrimile musca vintul, nu s-aude decit plinsul. Simbata. Ora 12 si 46. Caut o melodie pentru acest post. Va fi Scott Davis, pe care vreau sa-l…  postez de citeva zile. O sa-l ascult apoi ceva mai tirziu, mai pe indelete. Apoi voi cauta, drept binete, citiva prieteni carora sa le dau de veste cu niste pinguri, ca mai sunt si ca trec pe la ei  in aproape fiecare zi… Apoi o sa caut un titlu. Apoi voi bifa niste tag-uri, niste categorii, incheind si anevoioasa cosmetica de final a acestui post… Apoi o sa ma duc sa fumez penultima tigara. Va fi simbata pe la orele 13 si ceva… Servus, Blogolume! La George, o poezie pe o fotografie cu zimti. Vremuri… La Andi despre iubirea cuvintelor si despre neintimplarea iubirilor… La Nea Costache, un apel catre parlamentarii uninominali. Sa fie responsabili, sa voteze motiunea. Il dau mai departe… La Gigi, despre fetele noastre, cotidiene… altele parca in fiecare zi. La Onu gasesc senzatia ca se mai poate ceva… La Cristian vad cum si-a aprins si el o tigara, si-un gind… La Vania aflu despre o… rezolvare cosmica a situtiei. La Paul vad cum vine vorba despre niste regnuri marine… La Ana gasesc un gind de ordine si de… facut curat prin unele si altele. De urmat… La Camelia, despre singuratati in doi… 45.655651 25.610800 About these ads Rate this: Share this: Share on Tumblr Mai mult Email Print Google+ Pocket Pinterest Like this: Like Incarc... Related