vineri, 14 decembrie 2018

uncool & hopeless. sau invers

departe de mine gandul ca as avea potential de fata cool. vorbesc, mananc, ma comport,ma imbrac prea putin pretentios. de obicei imi aleg cuvinte simple pt ca orice aluneca de granitele inteligibilului devine, cum zicea aristotel, un barbarism. mananc sandwichuri cu paine neagra si cascaval vegetal, de-a gata si ceva dulce si mic, gen o magura la pret redus- pe canapea, relaxata. beau cafea de la aparatul automat nescafe desi mi-ar placea mai mult in q caffe. am citit putin codul bunelor maniere dar toata eticheta mea e anulata de instinctul bunului-simt primar. imi aleg haine din impulsuri jovial-copilaresti fara ratiuni speciale ce-ar putea tine de moda. si asta nu pentru ca m-as alinia snobimii intelectualiste care califica tot ce tine de capricii fashionable ca superficial si fastidios. gasesc pasionanta o atare atitudine pentru ca propune versatilitate si fler. e un templu pe care-l admir de-afara, constienta ca prin felul meu cvasi sleampat de-a fi jignesc, intr-un fel, gustul impecabil al femeilor in redingote stranse pe talie care pasesc semete pe strazile orasulu . tramp asumat sau detestat, dupa dispozitie, sunt fata cea mai departe de modelul avarege chic promovat de revistele glossy. o antieroina exemplara. mai ceva ca bridget jones. 1.60-59 de kilograme. obsedata de ideea unei diete drastice al carei timp nu mai vine. mioapa si stangace. plouata si constienta de carentele pe care le am si pe care nu le tratez in materie de tinuta desavarsita doar atunci cand am parul murdar. numai atinsa de acest sindrom, vad brusc ce si cum sunt. aproape grasa, cu tenul urat si patat, prost si ieftin machiata, piezis asortata. gasesc simetria coafurii mele o gaselnita exagerata, pe tiparul chelul si tichia de margaritare. parul slinos ce o complineste o data la doua zile ma obliga sa-mi cobor privirea si sa descopar cosuri inestetice pe care ma multumesc sa le tratez precar cu clean&clear, cearcane ca inelele trunchiurilor de copac, suveniruri de la bcu sau din fata adoratului laptop pe care, dintr-o falsa modestie sau dintr-un bine argumentat dezinteres, am renuntat sa le estompez- in zilele bune sunt chiar mandra de comorile de sub ochi, mi se pare ca striga din toti rarunchii despre munca infinita pe care-o depun on the inside.

Ce trebuie să știți despre încălzirea prin pardoseală

Explorarea noastră a încălzirii electrice prin pardoseală și a funcționalității sale interioare continuă și astăzi. De asemenea, vă vom ofer...