Aurel Vlaicu, nr. 68

Clădirea de început de secol XX îmbină trăsături ale stilului brâncovenesc şi neoromânesc:
ornamentaţie exterioară bogată realizată în piatră,coloane puternic reliefate în volumetria faţadei,
balcoane ce sugerează cerdacul caselor tradiţionale româneşti,ancadramentele ferestrelor conturate
prin forme curbe. Masivitatea volumului reprezintă o constantă a acestui stil.

Prezenţa celor două calcane (faţade laterale oarbe) indică dorinţa de a încadra clădirea într-un front continuu, compact. De remarcat evoluţia vecinătăţilor şi cum acestea afectează percepţia clădirii.