Agricultori, nr. 2A

Spre deosebire de locuinţa – vagon, tipică pentru Bucureştiul sfârşitului de secol XIX, clădirea de faţă prezintă două caracteristici ce o scot din tipar.

Pe de o parte, faţada principală este paralelă cu drumul – cazurile tipice au faţada principală perpendiculară pe şosea. Accesul se face prin faţa casei şi nu prin lateral.

Pe de o altă parte, decoraţiile de la nivelul cornişei şi ancadramentelor de fereastră se încadrează în liniile curentului neoromânesc, manifestat la începutul secolului XX.

Dispunerea casei, cu faţa spre stradă, reflectă dorinţa de deschidere către spaţiul public, intenţie anulată de parapetul metalic, cel mai probabil, o intervenţie contemporană.